Cine se fereşte de rău doar în prilejuirile din afară şi nu-l smulge din rădăcină, acela va înainta prea puţin.
Dimpotrivă, ispitele se vor întoarce asupra lui mai grabnic şi-i va fi mai rău.
Încet, încet, cu ajutorul lui Dumnezeu, vei birui mai bine prin îndelungă răbdare decât printr-o asprime şi supărare pe tine însuţi.
Primeşte mai degrabă sfat, în ispită, iar cu cel ispitit nu te purta aspru, ci mângâie-l, aşa cum şi tu ai dori să fii mângâiat.
Toma de Kempis
Doamne, da-mi si mie rabdare! Amin!
RăspundețiȘtergereCel mai greu este să ascultăm sfatul altora când ispitata bate la uşa inimii noastre... puţini oameni ştiu să asculte cu răbdare.. să aştepte în răbdare... să conştientizeze ispita şi să o smulgă din rădăcină.
RăspundețiȘtergereAşa este Denisia. Pentru asta e bine să ai o persoană care să îţi fie ca un duhovnic, în care să ai încredere şi care să aibă autoritate în viaţa ta.
RăspundețiȘtergereAşa te poate ajuta şi cu un sfat şi cu rugăciune şi chiar practic.
Octavia, rugăciune ta este şi a mea şi ar trebui să fie a tuturor.
RăspundețiȘtergereÎnsă e adevărat că una dintre căile prin care Domnul creşte răbdarea noastră este chiar necazul: "necazul aduce răbdare" (Rom. 5:3); "încercarea credinţei voastre lucrează răbdare" (Iacov 1:3).