Cine are adevărată şi desăvârşită iubire, nu se gândeşte la sine

Cine are adevărată şi desăvârşită iubire, nu se gândeşte la sine, în ceea ce face, ci doreşte ca întru toate să se facă numai voia lui Dumnezeu.
Nu pizmuieşte pe nimeni, fiindcă nu îndrăgeşte nici o bucurie a sa numai, nici nu voieşte să se bucure în sine însuşi, ci doreşte ca mai presus de toate bunurile, el să fie fericit în Dumnezeu.
El nu pune nimic bun pe seama cuiva, ci totul îşi are obârşia la Dumnezeu, de la care, ca dintr-un izvor, pornesc toate şi în care, în cele din urmă, toţi sfinţii se odihnesc în bucurii.
O, cine ar avea o scânteie de adevărată iubire, ar înţelege negreşit că toate cele pământeşti sunt pline de deşertăciune.
Toma de Kempis